Marea majoritatea a populaţiei încercă să introducă în dieta zilnică fructe şi legume, fiind recunoscute proprietăţile benefice pe care le aduc organismului. Însă ajungem să aruncăm parţi ale fructelor şi legumelor care conţin foarte multe vitamine, antioxidanţi si aminoacizi. Seminţele, cojile şi tulpinele sunt benefice, deşi nu ne gândim că ne-ar putea ajuta. Iată opt astfel de exemple.

Coaja de măr. Inmagazinează mai multe vitamine şi fibre decât pulpa şi totodată conţine un antioxidant numit Quercetină ce ajută la funcţionarea normală a creierului şi plamânilor.

Tulpina de sfecla elvetiană. Tocată şi gătită împreună cu frunzele, tulpinele conţin un aminoacid numit glutamină, substanţă cu rol esenţial în procesul de autovindecare a organismului.

Coaja de portocală. Potrivit unui studiu realizat în 2004, coaja portocalelor şi a unor alte citrice reduce semnificativ nivelul colesterolului ceea ce scade riscul afecţiunilor cardiace şi a infecţiilor.

Frunzele de sfeclă roşie. Deşi în momentul de faţa se cultivă mai mult pentu rădacină, sfecla roşie ascunde cantităţi impresionante de fibre, calciu, fier şi vitaminele A si K în frunzele ei.

Coaja de pepene. Acest fruct, consumat îndeosebi vara datorită cantităţii mari de lichid ce o reţine în pulpă, ascunde în coajă un aminoacid numit L-citrullină ce ajută la îmbunătăţirea performanţelor atletice şi ajută la relaxarea muşchilor dupa un efort intens.

Coaja de cartof. Potrivit unui studiu al Academiei de Nutriţie şi Dietă din Marea Britanie, coaja cartofului inmagazinează vitamnele B si C, fier, calciu şi potasiu dar şi alţi nutrienţi benefici sistemului imunitar.

Seminţele de dovleac. Cei care aruncă seminţele de dovleac după ce acesta este curăţat, trebuie să ştie că aproximativ o ceaşcă de seminţe conţine doza zilnică recomandată de magneziu, substanţă ce previne bolile de inimă, osteoporoza şi durerile de cap. Pieliţa sâmburelui este bogată în fier şi proteine şi reduce nivelul colesterolului „rău". Sursa: antena3.ro

GALERIE FOTO