Cartofii au o „față" mai puțin cunoscută, pe care oamenii de știință au descoperit-o abia în ultimele decenii, de când sunt studiați nu ca alimente, ci ca medicament. 77% din compoziția cartofului este apă, restul vitamine, ca B1, B2, B3 și B6. Cartofii conțin o cantitate de vitamina C de patru ori mai mare decât merele sau perele, dar și fier, potasiu și magneziu.

Din punct de vedere terapeutic, cea mai importantă zonă a cartofului este chiar coaja, adică partea care, de obicei, se aruncă. Ea are culori de la brun până la roșu, galben sau chiar violet închis. Coaja cartofilor conține pigmenți (flavonoide) cu acțiune antioxidantă și antitumorală, vitamine din complexul B, fibre alimentare, compuși fenolici cu efect de reglaj asupra activității cardiace. Geneticianul american Roy Navarre, de la "Agricultural Research Service", un centru de cercetare specializat, între altele, în detectarea principiilor active din plante, a descoperit nu mai puțin de 60 de substanțe terapeutic active în coaja cartofilor.

Ne putem bucura de beneficiile terapeutice ale acestei legume doar dacă o consumăm în anumite moduri, scrie Agerpres.

Tratamentul cu suc de cartofi scade presiunea arterială, previne puseurile de hipertensiune și are efecte benefice în tratarea gastritei și a ulcerului gastric. Sucul de cartof se obține din folosirea cartofului cu tot cu coajă după îndepărtarea pământul, a impurităților și a părților înverzite (culoarea verde a cojii indică un nivel ridicat de toxicitate) consumat imediat pentru a evita oxidarea. Se pot folosi în combinație suc mere sau de morcov, pentru un gust mai bun.

Decoctul de coji se obține prin fierberea acestora 10 minute, într-o cană de apă, care apoi se filtrează. Preparatul rezultat se consumă pe stomacul gol, având efecte antireumatice, antitumorale, antiinflamatoare, remineralizante. Cojile rămase după decocție se aplică, sub formă de cataplasmă caldă, pe articulațiile afectate de reumatism, pe eczeme, pe rănile care se cicatrizează greu.

Pentru cataplasma cu coji de cartofi se poate folosi și coaja de culoare verde a cartofilor, care apare de obicei la tuberculii, care au crescut la suprafața pământului, și care folosită extern are efect antiviral, antibacterian, combat ciupercile parazite și insectele. În alimentație, această parte verde a cartofului este foarte toxică conținând așa-numiții glico-alcaloizi, substanțe cu efecte nocive asupra sistemului nervos și endocrin al omului. Provoacă deranjamente intestinale, voma, dureri abdominale și de cap, probleme circulatorii sau respiratorii.

GALERIE FOTO