Până când nu va apărea cardul naţional de sănătate, nu va exista un control riguros al neasiguraţilor care se tratează în sistemul public, fără să reprezinte urgenţe medicale.

Cei care nu îşi plătesc contribuţiile la sănătate se pot trata liniştiţi în spitalele din România, pentru că autorităţile sanitare nu deţin mecanisme riguroase de control, iar medicii internează, de regulă, atât cazurile de urgenţă, cât şi pe cele mai puţin grave. Legea spune însă că doar în situaţiile de urgenţă neasiguraţii pot primi tratament gratuit, pe principiul solidarităţii sociale.
   „Nu există legislaţie foarte bine aplicată, astfel încât să poată fi refuzată internarea celor care nu sunt urgenţe şi care ar putea fi trataţi, spre exemplu, în ambulatoriu. Dacă s-ar face o analiză serioasă a ceea ce se întâmplă în sistemul spitalicesc românesc, 30% din pacienţii internaţi nu s-ar dovedi urgenţe. Reţeaua policlinicilor, care mai punea filtru pentru aceşti pacienţi, a fost, din păcate, distrusă. Nu intra nimeni în spital fără să aibă măcar o trimitere", spune Florin Stroe, fost director economic la Spitalul Floreasca din Bucureşti.

   Într-un spital public ziua de spitalizare variază între 200 şi 1.000 de lei, în funcţie de medicamentele prescrise, materialele sanitare folosite şi cheltuielile de cazare. „În terapie intensivă sau pe secţiile de cardiologie şi neurochirurgie se fac cele mai mari cheltuieli, aşa că şi ziua de spitalizare costă mai mult", evaluează situaţia medicul Leo Grecescu, de la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti.
   Spre comparaţie, ziua de spitalizare într-un spital privat ajunge să coste minimum 300 de lei, însă nu toate afecţiunile se pot trata la particulari. Pentru o fractură de şold, o malformaţie, o intervenţie pe creier ori o ocluzie intestinală, cel mai bine este să apelaţi la spitalul public. Potrivit legii rudele de gradul 1 pot obţine calitatea de coasiguraţi (soţ/soţie/părinte/copil).
Economiştii din spitale susţin că nu va exista un control riguros al cazurilor de neasiguraţi care se internează în spitalele din România până când nu se va rezolva problema informatizării spitalelor şi până când nu va apărea cardul naţional de sănătate.

   În România nu se ştie nici la ora actuală cât spirt, câtă vată sau câte feşe sunt folosite în cadrul unei intervenţii chirurgicale minore. Spitalele nu au costurile stabilite, iar unii directori de spital nu au calculat nici tariful mediu pe ziua de spitalizare. (DorohoiNews.ro)
 

GALERIE FOTO