Stomatita aftoasa recurenta este o tulburare frecventa a mucoasei orale care afecteaza aproximativ 30% din populatie. Studiile sugereaza ca femeile sunt mai frecvent afectate de aceasta afectiune decat barbatii, de asemenea, aceasta este mai des intalnita la persoanele de culoare alba, la nefumatori si la cei sub 40 de ani. „Aceasta boala se caracterizeaza prin aparitia in cavitatea orala a ulcerelor dureroase cu forma rotunda sau ovala, care prezinta o inflamatie la baza acestora. Afectiunea poate aparea in cazul oricarei persoane indiferent de varsta si se poate manifesta in diferite feluri, in functie de cauza declansatoare”, explica doamna doctor Andra Custura, medic stomatolog.

Stomatita – afectiunea cavitatii bucale
Desi nu se stie cu exactitate care sunt cauzele acestei afectiuni, s-au sugerat numerosi factori precum imunitatea scazuta, deficiente de fier, vitamina B1, B2 si B6 si sensibilitatea si alergia la anumite alimente si substante. In functie de dimensiunea leziunilor si de gradul de cicatrizare, stomatita se clasifica in: afte majore, afte minore si ulcere herpetiforme. „Pe langa celelalte cauze posibile, hipofunctia sistemului nervos simpatic trebuie considerata a fi un factor etiologic in cazul pacientilor cu ulcere orale recurente, atunci cand acestea nu se asociaza cu afectiuni cunoscute. Stomatita afecteaza mucoasa nekeratinizata precum planseul cavitatii orale, mucoasa bucala si labiala, dar si suprafata limbii”, spune dr. Andra Custura.

Care sunt cauzele Stomatitei Aftoase Recurente?
Stomatita aftoasa recurenta poate fi asociata cu traume, fumatul, compozitia neregulata a salivei, dar si cu diferite afectiuni precum boala Behecet, sindromul ulcerelor orale si genitale cu cartilaj inflamat, boala Crohn, colita ulcerativa, HIV, sindromul Marshall si neutropenia chistica. De asemenea, factorii emotionali pot influenta aparitia unor astfel de afectiuni, cum sunt stresul si dezechilibre psihologice, iar in cazul multor femei, aceste ulcere pot fi dobandite in functie de menstruatie. „Ulcerele apar de obicei pentru prima data in copilarie, au adesea un istoric familial si tind sa se abata spre decada a treia. Stomatita se poate mosteni, susceptibilitatea la aceasta fiind semnificativ amplificata de prezenta la unul sau la ambii parinti, indeosebi la gemeni. In cazul factorilor genetici, afectiunea isi va face simtita prezenta inca de la varste fragede”, afirma dr. Andra Custura.

Stomatita si rolul Sistemului Nervos Simpatic
Una dintre principalele functii ale sistemului nervos simpatic este diminuarea permeabilitatii celulare. Astfel, hipofunctia sa poate duce la absorbtia de chimicale si toxine precum bacterii si virusuri in tesuturi care normal trebuiau sa fie impermeabile, ducand astfel la inflamatie si alte consecinte adverse. „Predispozitia genetica la permeabilitatea celulara crescuta sau trauma dobandita este teoretizata ca fiind un factor al motivului pentru care tesuturile si organele sunt implicate, dar aceasta nu este la fel in cazul tuturor femeilor cu sindromul de edem neural hiperalgezic simpatic”, explica dr. Andra Custura.

Cum stimulam Sistemul Nervos Simpatic?
Stimularea sistemului nervos simpatic poate ajuta la eliminarea efectelor inflamatoarii. In acest caz, tratamentul cu amine simpatomimetice poate readuce la normal functia sistemului nervos. Insa acest remediu nu este atat de eficient in cazul persoanelor care mostenesc aceasta afectiune de la parinti. „Se presupune ca sulfatul de dextroamfetamina, una dintre aminele simpatomimetice, poate actiona prin stimularea fibrei nervoase simpatice pentru eliberarea unei cantitati mai mari de dopamina, care la randul ei conduce la o mai mica permeabilitate celulara. Acest sulfat este bine tolerat si nu prezinta nici un risc cunoscut pe termen lung”, spune dr. Andra Custura. Sursa: doctorulzilei.ro

GALERIE FOTO