Infectia herpetica este considerata cea mai frecventa viroza. Aceasta are o raspandire universala, iar statisticile arata ca peste 90% din populatia globului a prezentat macar o data boala. Rezervorul de virus herpetic este omul sanatos sau bolnav, acesta putand fi transmis prin contact direct si mai rar prin picaturi nozofaringiene. Uneori, apar epidemii de herpes, sub forma de stomatite herpetice, în colectivitati de copii, în familii, în spitale (acolo unde exista un contact intim între obiecte comune). 
Perioada de contagiozitate este foarte greu de precizat, deoarece infectia trece foarte repede în stare latenta. Se considera ca între 2% si 8% dintre persoanele sanatoase elimina intermitent sau continuu virusul. Totusi, maximul de contagiozitate îl prezinta infectiile herpetice simptomatice. Toate persoanele sunt receptive la infectia herpetica. Imunitatea apare dupa 7-14 zile. Poarta de intrare a virusului poate fi tegumentul, mucoasele erodate sau corneea, unde se realizeaza multiplicarea locala a acestuia. În continuare se produce infectia persistenta de tip cronic, recurential sau latent. Reactivarea virusului se poate produce în anumite situatii (traumatisme, insolatie, frig, depresie psihica, stres, boli febrile), care, diminuand rezistenta organismului, rup echilibrul dintre virusul latent si organismul gazda si fac posibila aparitia herpesului, chiar în prezenta anticorpilor în sange.

Prima infectie are loc în copilarie, cu herpesul primar, care determina forme clinice usoare. Infectia herpetica primara poate lua, însa, si o evolutie grava, cu deces, mai ales la nou-nascut. Herpesul recidivant se prezinta sub forme clinice de obicei usoare, localizate. Recidivele de herpes localizat apar la persoanele care au imunitate fata de virusul herpetic, fiind declansate de conditii variate (viroze respiratorii, pneumonii, meningita bacteriana, tulburari gastro-intestinale, sarcina, emotii, eforturi fizice). La persoanele cu imunitate compromisa, infectia herpetica se manifesta sever.

Virusul herpetic poate afecta tegumentul în orice parte a corpului, dar în special fata, mainile si picioarele. Acesta apare sub forma de vezicule, care apoi se ulcereaza si se cicatrizeaza dupa 7-10 zile, daca nu survine o suprainfectie bacteriana. La personalul medico-sanitar poate sa apara herpesul degetelor. Initial, bolnavul prezinta prurit si durere, dupa care apare o vezicula mare si profunda, care se vindeca lent, în aproximativ 2-3 saptamani. La nivelul gurii apare stomatita herpetica, care, uneori, poate avea un caracter epidemic (în familie sau colectivitate). Veziculele herpetice care apar în cavitatea bucala, pe gingii, faringe, se ulcereaza repede, se suprainfecteaza bacterian, producand dureri puternice, salivatie, miros fetid.

Manifestarile oculare determinate de virusul herpetic sunt reprezentate de keratita herpetica si de conjunctivitele herpetice. Herpesul generalizat apare la nou-nascutii prematuri sau la denutriti. Nici manifestarile neurologice nu sunt de neglijat. Encefalita herpetica apare rar, cu debut brusc, cefalee, somnolenta, convulsii si coma rapida. Ea apare mai des la adolescenti si adulti, avand o evolutie grava. Din punctul de vedere al profilaxiei, se recomanda izolarea nou-nascutilor si sugarilor de orice persoana cu herpes. Izolare se recomanda si în cazul copiilor cu boli de piele.

GALERIE FOTO