Colesterolul bun trebuie să aibă valori de peste 60 mg/dl. Persoanele care au nivel adecvat de colesterol bun au un risc mai mic să dezvolte boli cardiovasculare.
 
Când facem analize uzuale de sânge, printre acestea se numără şi şi cea pentru aflarea colesterolului total, ale cărui valori normale sunt sub 200 mg/dl. Colesterolul poate fi bun (HDL - lipoproteine cu densitate înaltă) sau rău (LDL - lipoproteine cu densitate joasă). Pentru a se deplasa prin sânge, colesterolul trebuie să fie ajutat de molecule numite lipoproteine, fiecare dintre aceste molecule având preferinţele ei şi fiecare comportându-se diferit.

De ce este bun colesterolul bun?
HDL-colesterolul este cel care adună colesterolul rău şi ajută la îndepărtarea lui. El reduce, reutilizează şi reciclează LDL-colesterolul transportându-l spre ficat unde poate fi reprocesat. De asemenea, colesterolul bun acţionează ca o echipă de întreţinere pentru pereţii interiori ai vaselor de sânge. Primul pas în procesul de ateroscleroză, care poate duce la atacuri de cord şi la accidente vasculare cerebrale, este deteriorarea acestor pereţi. Practic, HDL-ul curăţă pereţii vaselor şi îi ţine sănătoşi.

Cum influenţează alimentaţia colesterolul bun?
Un papanaş cu smântână dimineaţa, o bucată de carne prăjită la prânz şi o friptură în unt la cină, urmată de un bol de îngheţată nu reprezintă un parcurs bun pentru creşterea colesterolului bun, însă cu siguranţă îl vor creşte pe cel rău. Toate cele de mai sus conţin grăsimi saturate şi trans, care cresc LDL-ul şi nivelul colesterolului total. Colesterolul bun nu se creşte având o alimentaţie anume, însă alimentaţia ajută la scăderea colesterolului rău, ceea ce îmbunătăţeşte raportul dintre cele două. De exemplu, dieta mediteraneeană este asociată cu menţinerea unui colesterol total în limitele normale. Pentru a obţine acest lucru, bazează-ţi alimentaţia obişnuită pe ingrediente precum legumele şi leguminoasele, cerealele integrale, fructele cu aport mare de fibre (prune, mere, pere), peştele gras (macrou, somon, ton, sardine), diversele tipuri de nuci şi seminţe (crude sau coapte, nu prăjite) şi uleiul de măsline. De asemenea, un pahar cu vin roşu (175 ml) de 2-3 ori pe săptămână ajută şi el la scăderea riscului de boli cardiovasculare.

Cum se poate creşte colesterolul bun?
Pentru a creşte HDL-ul şi a-ţi scădea riscul de boli cardiovasculare este recomandat să:
Renunţi la fumat, deoarece fumul de ţigară scade valorile colesterolului bun.
Să îţi păstrezi o greutate corporală sănătoasă.
Să faci exerciţii fizice zilnic: de exemplu, 30 de minute de aerobic pe zi sunt suficiente pentru a creşte nivelul de HDL.
În anumite cazuri, medicul poate recomanda medicamente pentru a îmbunătăţi nivelul de colestrol bun.

GALERIE FOTO