Sindromul intestinului iritabil este caracterizat printr-o combinatie de simptome gastrointestinale, în absenta oricarei leziuni organice. Reprezinta o cauza frecventa de adresare la cabinetele medicale. 

Incidenta cea mai crescuta a bolii se înregistreaza în randul femeilor si al tinerilor. Nu se cunoaste o cauza sau un mecanism propriu corelat cu aparitia simptomelor în intestinul iritabil. Simptomele pot sa apara concomitent cu modificarile de motilitate intestinala si/sau prin sensibilitate viscerala crescuta la diversi stimuli sau chiar la contractii intestinale normale. Caracterul motilitatii intestinale este similar cu cel observat la persoanele sanatoase. Se observa, însa, o crestere a motilitatii dupa anumiti factori exogeni (stres, anumite alimente) sau intraluminali (particule chimice rezultate din digestie). De asemenea, s-a observat o sensibilitate crescuta la distensia lumenului intestinului subtire sau a colonului si sensibilitate crescuta la contractiile fiziologice ale intestinului. Stresul este deseori observat ca factor agravant al bolii, acesta intervenind prin afectarea activitatii nervoase centrale.

Din punct de vedere clinic apare o asociere de simptome, cum ar fi:
- dureri abdominale pe cadrul colic (predominant stang);
- balonari abdominale ameliorate de defecatie;
- tulburari de tranzit (constipatie, diaree cronica sau intermitenta cu cantitati de mucus, dar fara sange).

Durerea functionala nu trezeste bolnavii din somn. Evolutia simptomelor este de lunga durata, cu alternanta de exacerbari si acalmie. Diagnosticul este dificil, necesitand excluderea bolilor organice. Pentru aceasta se fac o serie de investigatii, precum:
-VSH, hemoleucograma, fibrinogen, PCR (Proteina C Reactiva), care sunt normale;
-rectosigmoidoscopia este normala, dar dureroasa.

Este însa utila pentru excluderea unei tumori sau a unui proces inflamator cronic. În caz de suspiciune de tumoare sau boala inflamatorie, la bolnavi peste 45 de ani se practica examenul radiologic baritat sau/si colonoscopia. Terapia începe prin linistirea bolnavilor, ajutarea lor în a recunoaste factorii care le declanseaza sau le întretin simptomele (factori alimentari, psihici, efort fizic), pentru a-i elimina. Schimbarea stilului de viata ar putea fi, în unele cazuri, un factor extrem de important pentru disparitia simptomelor.

Trebuie evitat consumul de alimente sau bauturi prea reci sau prea fierbinti, evitarea pranzurilor abundente sau a consumului rapid al alimentelor, orar neregulat al alimentatiei, evitarea fumatului. Dieta este, de asemenea, foarte importanta. Aceasta trebuie sa fie variata, echilibrata în principii alimentare si adaptata în functie de afectiuni.

În caz de constipatie sunt recomandate:
- alimente bogate în fibre care cresc volumul bolului fecal, favorizand evacuarea, desi în unele situatii poate produce distensia colonului, cu cresterea presiunii în lumen si sa declanseze durerea. Se recomanda tarate de grau (doua linguri fierte în apa, lapte, supa), celuloza;
-evitarea abuzului de psihotrope;
-activitate fizica (cat mai multa miscare). În caz de predominanta a diareei:
- evitarea alimentelor bogate în reziduri: leguminoase, ceapa, varza, ridichi, cartofi, fructe crude în cantitati mari;
- evitarea grasimilor, dulciurilor concentrate, cafea, alcool, bauturi carbogazoase (baloneaza), smantana, lapte (sunt multe situatii în care la bolnavii cu colon iritabil se observa si un deficit de lactoza).

Terapia medicamentoasa: Pentru constipatie se pot administra prokinetice (de exemplu, metoclopramid, motilium) sau laxative (fara a abuza, însa, de ele). Pentru diaree se poate administra Smecta, Imodium. Pentru combaterea durerilor abdominale se pot administra anticolinergice (de exemplu, scobutil), antispastice mebeverine (colospasmin, duspatalin). Pentru tratamentul balonarilor se poate administra carbune medicinal, fermenti digestivi (Triferment, Festal).

GALERIE FOTO