Celulele nervoase functioneaza optim numai atunci cand nivelul zaharului din sange se incadreaza in limitele normale – nici prea mult, nici prea putin. si nimic nu este mai important pentru creier decat tipul de zahar, numit glucoza, care circula prin sange si celule si este determinat intr-o masura decisiva de ceea ce mancati.

Celulele nervoase nu pot supravietui si prospera fara glucoza din sange, cunoscuta si sub numele de „zahar din sange“, scrie Jean Carper in cartea „Cum sa-ti pastrezi sanatatea creierului“, noteaza adevarul.ro. Cuvantul zahar poate fi derutant, avand un inteles atat de larg, referindu-se atat la zaharul din alimentatie, cat si la cel din sange. Zaharul pe care il mancati poate fi, din punct de vedere tehnic, un carbohidrat. Sunt doua feluri de carbohidrati: zaharuri simple, printre care zaharoza sau zaharul de masa, si carburi complexe, cunoscute sub numele de amidon, care exista in cartofi, cereale, fructe si alte legume.

Zaharoza este zahar de masa rafinat, fructoza este zaharul din fructe, iar glucoza este zaharul din sange. O inghititura de zahar, ori de cartof, paine sau paste fainose este descompusa in molecule de glucoza in intestinul subtire. Moleculele sunt apoi transferate in sange si creier. Fara indoiala, avem nevoie de zahar, insa milioane de oameni se confrunta cu riscul opus: nivelul ridicat cronic al zaharului din sange si aliatul sau, hormonul insulina. Asemenea niveluri constant inalte ale glucozei si insulinei pot duce la degradarea memoriei si a functionarii mintale, partial cauzata de asa numita „rezistenta la insulina“ sau „pre-diabet“. Dovezi numeroase arata ca niveluri constant inalte ale glicemiei nu fac bine nici creierului. Fara indoiala, nivelurile anormale de zahar si insulina in sange provoaca perturbari ale memoriei si functionarii creierului. Acestea se intampla la tineri si adulti, la diabetici si la nenumarate milioane de oameni care nici macar nu stiu ca au glicemia periculos de mare.

Cum este afectat creierul de nivelul de zahar din sange: Nivelurile ridicate ale insulinei din creier constituie un preludiu al hipertensiunii arteriale, un prim factor de risc pentru declinul intelectual din anii de batanete. Nivelurile ridicate ale zaharului din sange si ale insulinei tind sa faca arterele mai rigide si mai putin elastice, impiedicand circulatia sangelui spre creier. Stimuleaza ingosarea peretilor carotidei, iar acest lucru contribuie considerabil la pierderea functiei cognitive odata cu inaintarea in varsta. Rezistenta la insulina este legata de o sensibilitate la sodiu care tinde sa mareasca presiunea sangelui, fapt nefavorabil pentru creier. Glicemia anormal de ridicata la copiii diabetici poate cauza o scadere semnificativa a coeficientului de inteligenta.

Evident, mostenirea genetica influenteaza nivelul glicemiei. Unii oameni sunt binecuvantati de la nastere cu un control bun al glicemiei, altii sunt mai vulnerabili din punct de vedere genetic la dezvoltarea rezistentei la insulina si a diabetului. Dar genele sunt departe de a ne marca viata. Stilul de viata, inclusiv alimentatia, poate influenta considerabil insulina si glicemia. Limitarea consumului de grasimi animale saturate poate ajuta mult la evitarea si corectarea rezistentei la insulina si a diabetului. Critici sunt si carbohidratii – dulciuri si amidon - pe care ii consumati, deoarece carbohidratii, in general cei rai, pot deregla glicemia si insulina. Studiile au aratat ca painea alba ridica mai rapid glicemia decat inghetata, iar cartofii albi mai rapid decat zaharul.

GALERIE FOTO