Astăzi, redescoperim multe beneficii pentru sănătate ale acestui mod ancestral de conservare a alimentelor. Alimentele fermentate ajută la stimularea florei intestinale.

Microbii, bacteriile, drojdiile… constituie flora intestinală sau mai precis „microbiota” intestinală, care desemnează acest set de microorganisme și are un impact semnificativ asupra sănătății noastre fizice și chiar psihice. Promovează o digestie bună, permite sinteza anumitor vitamine (B și K), asigură buna funcționare a barierei intestinale și dezvoltarea sistemului imunitar.
 
Studii recente evocă influența sa în multe patologii: diverse tulburări neurologice, de la stres la depresie, autism, boala Alzheimer, obezitate… Modularea microbiotei pentru a preveni sau trata aceste patologii reprezintă un traseu de cercetare promițător. De aici interesul de a-l alimenta bine pentru a-l face cât mai eficient! Și de ce nu cu alimentele fermentate?

Care sunt beneficiile pentru sănătate ale fermentației?
Folosita de milenii, fermentația este folosită în principal pentru păstrarea alimentelor. De asemenea, a permis oamenilor să supraviețuiască în perioadele de foamete și în timpul epidemiilor. Pe lângă latura sa ecologică incontestabilă, întrucât nu necesită nicio energie, este într-adevăr cel mai economic mod de a păstra produsele alimentare și de a lupta împotriva risipei alimentare.

Fermentarea este, înainte de toate, o modalitate excelentă de a îmbunătăți calitatea alimentelor originale și de a spori beneficiile pentru sănătate.

Îmbunătățește digestibilitatea alimentelor și asimilarea acestora. Este un fel de predigestie, care se face prin enzime produse în timpul fermentației. De exemplu, fibrele legumelor fermentate sunt mai puțin iritante pentru intestine.

Aceasta reduce sau elimină complet lactoza din lapte în laptele fermentat, iaurturi sau brânzeturi, care sunt mai bine tolerate.

Beneficiile alimentelor fermentate
Permite o mai bună asimilare a nutrienților (vitamine, minerale…), cum ar fi manganul, calciul, potasiul… fără acidifierea organismului.

Distruge anumite substanțe nocive, cum ar fi acidul fitic al boabelor integrale (care împiedică asimilarea anumitor săruri minerale, cum ar fi fierul, magneziul). Nitrații, pesticidele și micotoxinele sunt parțial îndepărtate sau descompuse.

Permite proliferarea bacteriilor protectoare „bune”, cum ar fi probioticele.

De asemenea, crește nivelul de vitamine (varza este mult mai bogată în vitamina C decât varza originală), crește potențialul de antioxidanți și conținutul de polifenol al alimentelor.

Schimbă aroma, mirosul, textura și aspectul. Aceasta este celebra „maturare” care îmbunătățește o brânză, un vin…

Atenție, însă, nu sunt alimente „minune”, chiar dacă promovează o digestie mai bună!

GALERIE FOTO