Inima este motorul care pune în mişcare întregul organism. Cu ajutorul acestui organ, sângele este propulsat în tot corpul, oxigenând celulele, iar orice perturbare a ritmului ei are urmări.

Chiar dacă la prima vedere ritmul cardiac, frecvenţa cardiacă şi pulsul par unul şi acelaşi lucru, în realitate sunt diferite. Ritmul cardiac reprezintă originea depolarizării cardiace, mai exact fiecare activitate electrică a inimii. Frecvenţa cardiacă este numărul de batăi cardiace, ascultate timp de 1 minut, în timp ce pulsul reprezintă numărul de pulsaţii identificate în timpul palpării timp de 1 minut al unei artere.

Care este valoarea normală
Aceasta variază în funcţie de vârstă. De exemplu, persoanele tinere au o frecvenţă cardiacă mai crescută, valorile normale încadrându-se în 100 de bătăi pe minut. La vârstnici, frecvenţa cardiacă scade, o valoarea normală putând fi şi în jur de 50 de bătăi pe minut. În cazul adulţilor cu o greutate normală, cu un nivel mediu de activitate fizică, frecvenţa cardiacă normală se încadrează între 60-80 de bătăi pe minut. Există variaţii şi între genuri, femeile având, în anumite condiţii, frecvenţe cardiace mai crescute decât bărbaţii.

Ce îl perturbă
Modificările de ritm cardiac se numesc aritmii, în timp ce tahicardia este modificarea de frecvenţă cardiacă. Un ritm cardiac normal este un indicator al unui organism sănătos, însă, atunci când se pierde ritmul, poate fi un indiciu al unei alte afecţiuni. „Sunt multiple afecţiuni care pot modifica ritmul cardiac normal; cele mai frecvente sunt afecţiunile cardiovasculare (ischemia miocardică, insuficienţa cardiacă, hipertensiunea arterială, afectarea valvulară, cardiomiopatiile. În principiu, orice afecţiune structural cardiacă poate duce la aritmii mai mult sau mai puţin severe, dar nu trebuie neglijate nici afecţiunile extracardiace şi aş menţiona în mod special afecţiunile tiroidiene sau alte afecţiuni endocrine, neurologice, renale, deshidratările, intoxicaţiile, bolile cronice pulmonare, obezitatea, sindromul de apnee în somn etc“, explică dr. Lidia Radu, medic specialist cardiologie şi medicină internă.

Cum menţinem sănătatea inimii
Putem reduce riscul de apariţie a aritmiilor având grijă de sănătatea inimii, iar acest lucru presupune reducerea factorilor de risc prin menţinerea greutăţii normale, renunţarea la alcool şi la fumat, adoptarea unei alimentaţii de tip mediteraneean, evitarea excesului de sare. De asemenea, sunt recomandate 30 de minute zilnice de exerciţii fizice, hidratarea corespunzătoare şi controlul periodic, atât la medicul de familie, cât şi la medicul specialist cardiolog, dacă este necesar.

GALERIE FOTO