O inimă mărită nu este o boală în sine, ci un simptom al unei probleme de bază care face ca inima să lucreze mai mult decât în mod normal. Multe cauze includ boala coronariană, cardiomiopatia dilatativă idiopatică, hipertensiunea arterială și boala valvulară.

Tratamentul depinde de cauză, dar poate include modificări ale dietei și stilului de viață, medicamente și intervenții chirurgicale.

Inima este o pompă făcută din mușchi și are aproximativ dimensiunea unui pumn strâns. O inimă mărită este un semn al unei probleme de bază care face ca inima să lucreze mai mult decât în mod normal.

Gama de probleme potențiale care pot duce la o inimă mărită este variată: patologii asociate cu bolile musculare ale inimii, tulburări asociate fiziologic cu încordarea excesivă a mușchiului inimii, cum ar fi hipertensiunea arterială sau bolile tiroidiene.

Simptomele unei inimi mărite pot să nu fie prezente, dar atunci când apar, se poate datora incapacității inimii de a pompa sânge în mod eficient, ceea ce duce la un sindrom numit insuficiență cardiacă congestivă.

Simptomele pot include:
probleme de respirație
dificultăți de respirație
ameţeală
bătăi neregulate ale inimii (aritmie)
palpitații cardiace
retenție de fluide
Cauzele măririi inimii
Numeroasele cauze ale unei inimi mărite includ:

Boala coronariană - depozite de colesterol, „plăci”, care se formează în una sau mai multe artere coronare (inima). Acest fenomen se numește ateroscleroză și determină îngustarea arterelor. Acest lucru reduce aportul de oxigen, care este combustibilul inimii.

Hipertensiune arterială (tensiune arterială ridicată) - Sângele este pompat prin artere cu mai multă forță decât de obicei, ceea ce pune presiune asupra inimii. Cauzele hipertensiunii arteriale includ obezitatea și un stil de viață sedentar.

Cardiomiopatie dilatată idiopatică - o boală a mușchiului inimii, a cărei cauză nu este cunoscută. O inimă mărită sau „dilatată” este unul dintre cele mai comune tipuri de cardiomiopatie. Cele mai frecvente simptome la persoanele cu cardiomiopatie sunt scurtarea respirației și umflarea gleznelor. Simptomele mai puțin frecvente includ amețeli și dureri în piept.

Miocardită - o infecție a inimii, de obicei cauzată de un virus. O persoană poate avea mai întâi o boală virală și apoi poate dezvolta simptome de insuficiență cardiacă congestiva.

Boala cardiacă valvulară – de exemplu, o valvă mitrală defectă permite sângelui să curgă înapoi, ceea ce înseamnă că, camerele inimii afectate trebuie să se contracte mai puternic decât de obicei.

Ischemia miocardică - scăderea fluxului sanguin către inimă. Această afecțiune poate provoca dureri de inimă (angină).

Atac de cord anterior – mușchiul cardiac slăbit se poate extinde pentru a satisface cerințele de pompare a sângelui în întregul corp.

Boala tiroidiană - Glanda tiroidă reglează multe funcții metabolice. Dacă este lăsată netratată, boala tiroidiană poate duce la hipertensiune arterială, colesterol crescut în sânge, bătăi neregulate ale inimii și mărirea inimii.

Obezitatea – excesul de grăsime corporală este un factor de risc pentru hipertensiune arterială, care, la rândul său, duce la o inimă mărită.

Inactivitatea fizică - un stil de viață sedentar este un factor de risc cunoscut pentru multe boli, inclusiv bolile coronariene și hipertensiunea arteriala.

Bătrânețea – Pe măsură ce îmbătrânim, arterele noastre își pierd o parte din elasticitate. Această „întărire” a vaselor de sânge duce la hipertensiune arterială, un factor de risc pentru o inimă mărită.

Diagnosticul
O inimă mărită este diagnosticată cu o varietate de teste, inclusiv: antecedente medicale și examen fizic, radiografie toracică - acest lucru îi permite medicului să vadă forma și dimensiunea generală a inimii și plămânilor.

Ecocardiogramă – unde sonore trimise către o mașină specială pentru a afișa imagini ale inimii care bate, astfel încât medicii să poată urmări daca camerele inimii se contractă și se relaxează.

Ecografia Doppler - pentru a arăta sângele care curge prin valvele cardiace și pentru a evalua dacă valvele funcționează corect.

Electrocardiograma – măsoară activitatea electrică a inimii și poate evalua ritmul inimii și dovezile de infarct sau ischemie vechi.

Cum se face tratamentul?
Depinde de cauza de bază, dar opțiunile pot include medicamente pentru a împiedica creșterea inimii, abordând problema de bază (de exemplu, prin dietă, renunțarea la fumat, exerciții fizice și medicamente pentru a ajuta la controlul tensiunii arteriale crescute sau intervenții chirurgicale pentru a înlocui o valvă cardiacă defectuoasă), exerciții vasculare, dietă săracă în grăsimi, ajustarea dietei pentru a scădea colesterolul din sânge și efectuarea controalelor regulate pentru a vă asigura că tratamentul funcționează.

GALERIE FOTO