Angina pectorală nu este o boală în sine, ci mai degrabă un simptom al unei probleme cardiace subiacente, cel mai adesea boala coronariană ischemică. Această afecțiune se manifestă printr-o senzație de disconfort sau durere în piept, cauzată de un flux sanguin insuficient către mușchiul cardiac (miocard). Înțelegerea simptomelor, cauzelor și modului în care se manifestă angina pectorală este crucială pentru un diagnostic precoce și o gestionare eficientă, reducând astfel riscul de complicații severe, cum ar fi infarctul miocardic.

Simptomele anginei pectorale: Un semnal de alarmă al inimii
Intensitatea, durata și tipul simptomelor anginei pectorale pot varia semnificativ de la o persoană la alta. Cu toate acestea, există o serie de manifestări comune care ar trebui să ridice un semn de întrebare și să determine o consultare medicală.

Durerea sau disconfortul în piept: Acesta este simptomul cardinal al anginei pectorale. Pacienții descriu adesea senzația ca fiind o presiune, o strângere, o greutate, o arsură sau chiar o durere ascuțită. Localizarea tipică este în centrul pieptului, sub stern, dar poate iradia către brațul stâng (mai rar brațul drept), gât, maxilar, spate sau abdomenul superior.

Factori declanșatori: Durerea anginoasă este adesea provocată de efort fizic, stres emoțional, expunerea la frig sau mese copioase. Aceste activități cresc necesarul de oxigen al miocardului, iar în cazul arterelor coronare îngustate, fluxul sanguin nu poate satisface această cerere.

Durata simptomelor: Un episod tipic de angină pectorală durează de obicei câteva minute (între 2 și 5 minute). Dacă durerea persistă mai mult de 15-20 de minute și nu se ameliorează cu repaus sau nitroglicerină, este crucial să se solicite asistență medicală de urgență, deoarece poate indica un infarct miocardic.

Ameliorarea cu repaus sau nitroglicerină: Durerea anginoasă se ameliorează de obicei în câteva minute după încetarea activității care a declanșat-o sau prin administrarea de nitroglicerină sublingual. Nitroglicerina ajută la dilatarea vaselor de sânge, îmbunătățind astfel fluxul sanguin către inimă.

Cauzele anginei pectorale: Ce stă la baza fluxului sanguin insuficient
Principala cauză a anginei pectorale este o reducere a fluxului sanguin către mușchiul cardiac, fenomen cunoscut sub numele de ischemie miocardică. Această reducere este cel mai adesea rezultatul îngustării sau blocării arterelor coronare, vasele de sânge care alimentează inima cu oxigen și nutrienți.

Ateroscleroza: Aceasta este cea mai frecventă cauză a îngustării arterelor coronare. Ateroscleroza este un proces lent și progresiv în care plăci de aterom (depozite de grăsimi, colesterol, calciu și alte substanțe) se acumulează pe pereții interni ai arterelor. Aceste plăci îngustează lumenul arterial, reducând cantitatea de sânge care poate trece. În plus, plăcile de aterom pot deveni instabile și se pot rupe, formând un tromb (cheag de sânge) care poate bloca complet artera, ducând la infarct miocardic.
Spasmul arterelor coronare: În angina variantă (Prinzmetal), durerea este cauzată de un spasm brusc al uneia sau mai multor artere coronare. Acest spasm reduce temporar sau blochează fluxul sanguin către inimă. Cauza exactă a spasmului nu este întotdeauna clară, dar poate fi declanșat de expunerea la frig, stres emoțional, fumat sau anumite medicamente.

Alte afecțiuni: În cazuri mai rare, angina pectorală poate fi cauzată sau agravată de alte afecțiuni care cresc necesarul de oxigen al miocardului sau reduc capacitatea sângelui de a transporta oxigen:

Hipertensiunea arterială: Crește efortul depus de inimă pentru a pompa sânge.
Boala valvulară cardiacă: Stenoza sau insuficiența valvulară pot afecta fluxul sanguin și crește necesarul de oxigen.
Cardiomiopatia hipertrofică: Îngroșarea mușchiului cardiac poate obstrucționa fluxul sanguin.
Anemia severă: Reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigen.
Hipertiroidismul: Accelerează metabolismul și crește necesarul de oxigen al inimii.

Simptome asociate: Pe lângă durerea toracică, angina pectorală se poate asocia cu alte simptome, cum ar fi:

Dispnee (senzație de lipsă de aer): Apare adesea în timpul efortului fizic, simultan cu durerea în piept.
Transpirații reci: Pot însoți durerea intensă.
Greață și vărsături: Mai frecvente în cazul anginei instabile sau infarctului.
Amețeli sau senzație de leșin: Pot apărea din cauza scăderii fluxului sanguin.
Fatigabilitate neobișnuită: În special la femei, poate fi un simptom atipic.

Variații ale anginei pectorale:
Angina stabilă: Apare la un nivel previzibil de efort și se ameliorează cu repaus sau nitroglicerină. Frecvența, durata și intensitatea simptomelor rămân relativ constante pe o perioadă de timp.
Angina instabilă: Este imprevizibilă, poate apărea în repaus sau la un nivel de efort minim, este mai severă și durează mai mult decât angina stabilă. Reprezintă o urgență medicală, deoarece indică o posibilă ruptură a unei plăci de aterom și un risc crescut de infarct.
Angina variantă (Prinzmetal): Este cauzată de un spasm al arterelor coronare, nu de o îngustare fixă. Apare adesea în repaus, de obicei noaptea sau dimineața devreme, și poate fi severă.

Factori de risc pentru angina pectorală: Identificarea vulnerabilităților
Mai mulți factori pot crește riscul de a dezvolta ateroscleroză și, implicit, angina pectorală. 

Identificarea și gestionarea acestor factori de risc este esențială pentru prevenție:
Vârsta: Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă.
Sexul masculin: Bărbații sunt, în general, mai predispuși la boli de inimă decât femeile, cel puțin până la menopauză.
Antecedentele familiale de boli cardiace: Dacă rude apropiate au avut boli de inimă la o vârstă tânără, riscul este mai mare.
Fumatul: Este un factor de risc major care deteriorează vasele de sânge și favorizează formarea plăcilor de aterom.
Hipertensiunea arterială (HTA): Exercită o presiune suplimentară asupra pereților arteriali, favorizând depunerea de plăci.
Hipercolesterolemia (colesterol ridicat): Nivelurile ridicate de colesterol LDL ("colesterol rău") contribuie la formarea plăcilor de aterom.
Diabetul zaharat: Persoanele cu diabet au un risc semnificativ mai mare de boli de inimă.
Sedentarismul: Lipsa activității fizice regulate contribuie la obezitate, hipertensiune și hipercolesterolemie.
Obezitatea și supraponderea: Cresc riscul de alți factori de risc, cum ar fi hipertensiunea și diabetul.
Stresul: Nivelurile ridicate de stres cronic pot afecta negativ sănătatea cardiovasculară.
O dietă nesănătoasă: Bogată în grăsimi saturate și trans, colesterol și sare, contribuie la ateroscleroză.
Cum se manifestă afecțiunea: O experiență subiectivă complexă

Modul în care se manifestă angina pectorală este o experiență subiectivă și poate varia considerabil. Unii pacienți descriu o senzație vagă de disconfort, în timp ce alții experimentează o durere intensă și constrictivă. Este important de subliniat că nu toate durerile în piept sunt cauzate de angină pectorală. Există numeroase alte afecțiuni, cum ar fi problemele musculo-scheletice, afecțiunile pulmonare sau gastrointestinale, care pot provoca dureri toracice.

Cu toate acestea, anumite caracteristici ale durerii anginoase sunt sugestive:
Localizarea: De obicei, în centrul pieptului, cu posibilitatea de iradiere.
Calitatea: Senzație de presiune, strângere, greutate, arsură.
Factorii declanșatori: Efort fizic, stres emoțional, frig, masă copioasă.
Durata: De obicei, câteva minute.
Ameliorarea: Cu repaus sau nitroglicerină.
Simptome asociate: Dispnee, transpirații, greață, amețeli.
Este crucial ca orice persoană care experimentează dureri în piept să solicite evaluare medicală. Un diagnostic precis, bazat pe istoricul medical, examenul fizic și investigații suplimentare (electrocardiogramă, teste de efort, angiografie coronariană), este esențial pentru a determina cauza simptomelor și pentru a iniția un plan de tratament adecvat.

În concluzie, angina pectorală este un simptom important al bolii coronariene ischemice, manifestându-se printr-o varietate de senzații neplăcute în piept, adesea declanșate de efort și ameliorate de repaus sau nitroglicerină. Înțelegerea simptomelor, cauzelor și factorilor de risc este vitală pentru recunoașterea precoce a afecțiunii și pentru implementarea măsurilor preventive și terapeutice necesare pentru a proteja sănătatea cardiovasculară. Nu ignorați niciodată durerea în piept și solicitați sfatul medicului pentru un diagnostic și o gestionare adecvată.

GALERIE FOTO