Ne aflăm într-un secol aflat sub amprenta poluării, a stresului, a luptei cu timpul, a obsesiei igienice şi a egocentrismului dus la limitele de sus ale materialismului.

Toate aceste direcţii sfâşie efectiv fiinţa umană în toate felurile, motiv pentru care organismul biologic este şi el  afectat atât de tare, încât se conturează din ce în ce mai mult o nouă dominare a unor boli  considerate neglijabile până acum: alergiile, cancerul, depresiile şi anxietatea, stresul informatic şi bolile autoimune.

În ceea ce priveşte alergiile, omul modern este mai izolat ca niciodată şi prins în plasele societăţii moderne (serviciu, televizor, jocuri, socializare virtuală, etc). Această izolare expune repetat organismul la alergenii din clădiri (praf, mucegai, păr de animale, etc).

Igiena exagerată, agresiunea organismului cu substanţe chimice şi consumul de alimente tratate chimic, reprezintă o parte importantă din factorii declanşatori ai apariţiei bolilor alergice. Datorită igienei exagerate, sistemul imunitar numai este direct angrenat în lupta cu microbii  şi devine mult mai sensibil la substanţele banale cu care intră în contact, ducând în final la  alergii. Specialişti ai filozofiei transcendentale spun că acelaşi comportament excesiv faţă de grija corporală o aveau egiptenii în perioada antică. Ei susţin că există o ciclicitate atât istorică  cât şi spirituală a omenirii, iar acest comportament narcisist este justificat pe deplin.

Incidenţa bolilor alergice
Bolile alergice devin de la an la an mai frecvente, în prezent estimându-se că aproximativ  20% din populaţia mondială şi 25% din populaţia europeană suferă de alergii, persoanele  afectate fiind de orice vârstă dar cu precădere copii, adolescenţi şi adulţi tineri. Este o  boală "modernă”, considerată boala secolului 21. Se estimează că în acest ritm, în viitor, unul  din doi oameni vor avea o afecţiune alergică.

Tratamentul alergiilor respiratorii
Prima măsură de tratament, evitarea alergenelor, reprezintă o etapă esenţială în tratamentul bolilor alergice. Tratamentul medicamentos al rinitei alergice se adresează controlului  simptomelor: strănut, mâncărime nazală (prurit), rinoree apoasă şi nas înfundat (obstrucţie  nazală). Corticosteroizii aplicaţi intră nazal (topic) sunt cea mai eficientă medicaţie deoarece ameliorează simptomele şi reduc inflamaţia.

Terapia astmului bronşic cuprinde două braţe terapeutice: medicaţia de control (controller) care se administrează zilnic, pe termen lung şi urmăreşte controlul simptomelor şi medicaţia  de criză (reliever) reprezentată de bronhodilatatoare cu durată scurtă de acţiune (Salbutamol,etc.) care acţionează rapid şi care se folosesc când apar simptome de astm.

În cazul rinitei alergice sau al astmului ce prezintă şi sensibilizare la un alergen, imunoterapia specifică (ITS) cu vaccinuri alergenice este singura metodă terapeutică care reuşeşte să inducă desensibilizarea faţă de alergenul sensibilizant. Administrarea ITS se poate face sub piele a asemănător vaccinurilor (subcutanat) sau sublingual (ŞLIŢ). Durata medie a acestui tratament  este între 3-5 ani. Sursa: libertatea.ro

GALERIE FOTO