Deşi este greu de imaginat, România nu are prevederi legale care să protejeze veniturile necesare traiului de zi cu zi ale unui debitor. Pentru a recupera creditul, firmele de specialitate îi iau şi sumele pentru plata întreţinerii sau pentru mâncare

Anca G. a luat în 2008 un credit de 1.000 de euro de la o bancă comercială, deoarece nu reuşea să achite întreţinerea. Pentru că tot ce câştiga era direcţionat spre traiul zilnic, nu a reuşit să dea banii înapoi. Banca a cedat creditul unei firme de recuperare, care i-a pus Ancăi poprire pe salariu. Lunar, 30% din salariul de 800 de lei, „se confiscă” de recuperator în contul datoriei.

Îi mai rămân la dispoziţie 560 de lei pentru plata întreţinerii, facturii la electricitate şi hrană. Cum în lunile de iarnă întreţinerea ajunge si la o valoare de 300 de lei, nu a reuşit să o achite. A acumulat datorii, iar acum este în pericol de a-şi pierde casa. În situaţia acesteia sunt mii de alţi români.

Datornici uitaţi de lege
„Recuperarea sumelor prin poprire se realizează în baza existenţei unui titlu executoriu (contractul bancar), prin proceduri realizate de către un executor judecătoresc. Acesta poate popri până la o treime din venitul lunar net”, a declarat pentru EVZ Alexandra Rusen, managerul departamentului de colectare creanţe persoane fizice de la Coface.

Mai mult, spune aceasta, dacă există mai multe datorii, atunci poprirea poate merge până la 50% din salariu, indiferent de venit. Nu există aşadar vreo prevedere legală, care să protejeze veniturile necesare traiului de zi cu zi al debitorului. Chiar dacă îşi schimbă locul de muncă, românii sunt depistaţi de recuperatori cu ajutorul administraţiei fiscale.

„Firma de recuperare ia legătura cu administraţia financiară, află unde are contract de muncă debitorul şi îl execută. Singurele venituri asupra cărora nu se pot îndrepta recuperatorii sunt ajutoarele sociale sau alocaţiile”, a comentat avocatul Iulian Urban

BNR a avut grijă să se asigure că românii au de unde să plătească creditele şi a instituit o normă potrivit căreia, atunci când se acordă împrumutul, rata creditului este calculată după ce se scad din venitul total sumele necesare traiului. Când datornicul ajunge însă în situaţia de a fi executat prin poprirea salariului, nu beneficiază de o prevedere similară.

Indiferent de veniturile datornicilor, recuperatorii pot „confisca” până 50% din acestea, în contul datoriei.

România, o excepţie în UE
România este în Europa un caz aproape singular. În majoritatea celorlalte ţări europene există legea falimentului personal care protejează debitorii. La noi, Camera Deputaţilor amână de doi ani un vot asupra legii, băncile facând un lobby puternic.

Totodată, acele prevederi din Codul Civil potrivit cărora judecătorul poate interveni într-un contract de credit pentru a proteja veniturile necesare traiului debitorului nu au intrat în vigoare. „Într-un caz ca al Ancăi G. nu se poate face absolut nimic. 800 de lei este considerat chiar un venit mare. Există cazuri de abuz în care s-au proprit inclusiv alocaţiile. S-a putut acţiona pentru că s-a depăşit limita legii”, a spus pentru EVZ avocatul Vicenţiu Coltuc. Sursa: evz.ro

GALERIE FOTO