Hipercalcemia este o afectiune caracterizata prin cresterea anormala a calcemiei (nivelul de calciu in sange). Calciul joaca un rol important in metabolismul intracelular si extracelular fiind implicat in controlul unor procese precum conducerea nervoasa, contractia musculara, coagularea, reglarea electrolitilor si a enzimelor si eliberarea hormonilor.

Hipercalcemia afecteaza aproape orice organ si sistem din corp, dar in mod special sistemul nervos central si rinichii. Hipercalcemia usoara poate sa fie asimptomatica, cei mai multi pacienti incep sa fie obositi. La nivele mai mari, pacientii pot prezenta anxietate, depresie, modificari ale personalitatii si confuzie. Cind nivelele de calciu ating valori foarte ridicate se instaleaza somnolenta, coma si, in cele din urma, decesul.

Aproximativ 90% dintre cazurile de hipercalcemie sunt cauzate de neoplasme sau hiperparatiroidism. 20-30% dintre pacientii cu cancer au hipercalcemie in evolutia bolii, iar detectarea acesteia are un prognostic negativ. Cauzele neoplazice ale hipercalcemiei cuprind: - metastazele tumorilor solide, - tumorile solide cu efecte umorale, - neoplasmele hematologice (leucemie, limfom). Dintre cauzele paratiroidiene se remarca: - hiperparatiroidismul primitiv prin adenom solitar; - hiperplazie generalizata; - neoplazie endocrina multipla; - eliberare de PTH (parathormon) mediata de litiu ; - cazuri familiale de PTH crescut.

Simptomele hipercalcemiei se pot datora direct hipercalcemiei, excretiei crescute de calciu si fosfat sau modificarilor scheletice. Istoricul hipercalcemiei este dependent de cauza sa si de sensibilitatea individuala la nivelele crescute ale calciului. Pacientii cu hipercalcemie usoara, prelungita, pot fi asimptomatici sau pot prezenta doar litiaza renala . Cei la care debutul hipercalcemiei este brusc si sever, pot acuza simptome dramatice, confuzie si letargie, care sa conduca rapid la deces. Printre simptomele hipercalcemiei se remarca: - letargie; - slabiciune; - confuzie; - coma; - hipotonie; - pareza; - manifestarile renale includ: poliurie (eliminarea unor cantitati crescute de urina), nicturie (urinari nocturne), deshidratare, litiaza renala, insuficienta renala (rinichii nu isi mai pot indeplini functiile). - manifestarile gastrointestinale sunt reprezentate de: constipatie, greata, anorexie, pancreatita, ulcer gastric. Cand concentratia de calciu din sange atinge valori foarte ridicate se instaleaza somnolenta, coma si decesul.

Tratamentul hipercalcemiei depinde de severitatea simptomelor si de cauza de baza. Terapiile propuse cuprind: - expansiunea volemica pentru a creste excretia renala; - mobilizarea calciului din oase trebuie diminuata; - reducerea absorbtiei intestinale a calciului si vitaminei D cu prednison si fosfati; - inhibarea resorbtiei osoase prin bifosfonati, calcitonina, mitramicina - dializa peritoneala; - hemodializa. Terapia chirurgicala vizeaza inlaturarea paratiroidelor in hiperparatiroidism, rezectia tumorilor secretoare de PTH si tratarea complicatiilor ortopedice precum osteoporoza sau metastazele osoase.

Hipercalcemia prin hiperparatiroidism tinde sa fie usoara si prelungita. Morbiditatea este relationata de boala osoasa secundara. Deoarece conditia este frecvent nediagnosticata, morbiditatea actuala este necunoscuta. Hipercalcemia usoara conduce rar spre deces.

GALERIE FOTO