Prima zi de primăvară este însoțită, din cele mai vechi timpuri, de superstiții pe care oamenii obişnuiau să le respecte cu sfințenie.

Chiar dacă, în zilele noastre, aceste superstiţii de Mărţişor sunt din ce în ce mai puţin respectate, există în continuare zone în care oamenii cred cu tărie că încălcarea acestor „reguli nescrise” le va aduce ghinion.

Se spune că cel sau cea care, astăzi, îşi pune la mână mărţişorul (cele două şnururi, alb şi roşu) şi în poartă până la 9 martie (în unele zone, mărţişorul se poartă toată luna martie, până la Florii sau până când vedeţi un copac înflorit) va avea noroc tot anul. Desigur, în această perioadă nu trebuie să daţi deloc jos aţa de la mână.

Mărţişorul nu se aruncă la gunoi, nici după ce a „expirat” perioada de purtare, pentru că asta aduce ghinion. După ce nu vreţi să îl mai purtaţi, el se leagă de un copac sau chiar de un trandafir (aflat în pământ).

Mărțișorul se leagă într-un singur nod și te apară de ghinioane

Mărţişorul se leagă într-un singur nod şi te apără, în perioada în care îl porţi, de ghinioane.

Pe 1 Martie se alege „baba”, care îţi arată cum va fi vremea, pentru fiecare, tot anul: senină, posomorâtă, luminoasă…

Veche de câteva sute de ani, tradiţia Mărţişorului rămâne un obicei modern şi actual, ce readuce, de fiecare dată pe 1 Martie, obiceiul dăruirii.

Nici culorile nu au fost alese întâmplător; roşu simbolizează viaţa, adică femeia, iar culoarea alb – înţelepciunea bărbatului.

În unele zone predomină superstiţia conform căreia Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 Martie au loc diferite activităţi gospodăreşti. Tocmai din acest motiv femeile nu spală, nu dau cu mătura, ci doar pregătesc bucatele pentru masă.

În Transilvania, sătenii au și ei obiceiuri legate de 1 Martie. Aceştia atârnă mărţişoarele de uşi, ferestre sau de coarnele animalelor domestice. Aici se crede că acest gest îi protejează pe oameni de spiritele rele.

Legenda Mărţişorului
Începutul lui Martie cumulează o serie de semnificaţii importante, căci ne situăm la început de an, în preajmă echinocţiului de primăvară, 21 martie. O valoare aparte îi era atribuită de către strămoşi care sărbătoreau pe 1 Martie Anul Nou, şi mai cu seamă anul nou agricol, pe care îl numeau “Matronalia”, închinată zeului Marte.

Multe dintre legendele Mărţiuşorului povestesc despre Baba Dochia că toarce firul Mărţişorului, reprezentând cele 365 (sau 366) de zile.

Se spune că aceasta şi-a necăjit nora pe care a trimis-o pe ger la râu să albească un ghem de lână neagră. Impresionat de durerea fetei, Iisus i se arată acesteia şi îi dă o floare roşie. Numaidecât, ghemul devine alb şi, întoarsă acasă, o convinge pe Dochia că primăvara a sosit.

Dar vremea se schimbă, iar Baba Dochia, care se dezbracă de cojoace, îngheaţă cu oile ei, transformându-se astfel în stană de piatră.

GALERIE FOTO