Mențiuni despre familia Dintevici găsim în trecutul satului Prelipca din comuna Văculești, unde găsim în jurul anului 1900 pe Gheorghe Dintevici, proprietar peste moșia Prelipca.

Gheorghe Dintevici a fost la început administrator al moșiei Vorniceni. Adunând de-a lungul timpului o mică avere cumpără moșia Prelipca de la familia Hasnaș Gheorghe, fost prefect de Dorohoi, moșie care cuprindea peste 500 de hectare de teren.

FAMILIA DINTEVICI
Gheorghe Dintevici, născut ladata de 6 august 1855, se căsătorește cu Aglaia (20 decembrie 1870 - 20 octombrie 1905)- fiica boierului Gheorghe Măcărescu de la Cordăreni - cu care a avut 8 copii: 2 băieți și 6 fete.
Aglăița, cea mai mică dintre fete, a fost căsătorită cu colonelul Cristea Marin, comandantul unității de jandarmi din Dorohoi.
Profira, căsătorită cu maiorul Constantin Gălușcă, fost prefect și pentru o vreme și primar de Dorohoi. În urmă cu câțiva ani, copiii celor doi au donat Primăriei Dorohoi casa părintească aflată în apropierea Bibliotecii orașului.
Eugenia, căsătorită cu renumitul profesor Iancu N. Constantin, întemeietorul și sufletul Școlii Normale de la Șendriceni.
Maricica, având numele de Preda din prima căsătorie, iar apoi cel de Maier după numele celui de-al doilea soț, colonelul Titus Maier. 
Ortansa (1902-1972), căsătorită cu locotenent-colonelul Ilie Virtu
Elena (1895-1971), căsătorită cu maiorul Ioan Iacobescu
Ioan (1896-1941) băiatul cel mare, fost căpitan la unitatea militară din Sibiu, care a murit pe frontul de est, în cel de-al doilea război mondial.
Gheorghe (1900-1984), de profesiune avocat în orașul Dorohoi, care după moartea tatălui rămâne administrator al moșiei familiei. Pentru o scurtă perioadă a reprezentat județul în Parlament în calitate de deputat liberal. Spre finalul vieții, acesta s-a căsătorit cu Elena (Ilaș) originară din Prelipca.

NUMELE DE DINTEVICI ASTĂZI
Numele de Dintevici îl mai găsim astăzi în apropierea vechii moșii boierești, acesta fiind dat unui pârâu care izvorăşte din partea nord-vestică a Dealului Hapăi, din comuna Vf. Câmpului, trece pe la poalele Dealului Hrincă, curgând relativ domol pe şesul satului Horlăceni, unde primeşte din stânga ca afluent un pârâiaş ce curge din pădure de la locul numit Putreda. Pârâul îşi continuă drumul, traversând şesul Horlăceniului şi şoseaua naţională Dorohoi-Suceava, apoi îşi îndreaptă cursul spre est şi nord, prin şesul Cobâlei şi, sub partea de vest a Dealului Polonic, se varsă în Pârâul Întors. (O.M.)

GALERIE FOTO