Crestinii ortodocsi sarbatoresc pe 20 iulie Sfantul Ilie, considerat cel care provoaca tunete, trasnete, ploi torentiale si incendii, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si cand sa cada grindina.

Se spune ca pamanteanul Ilie a fost foarte pacatos, ucigandu-si parintii la indemnul Diavolului. Cu toate acestea, Dumnezeu l-a iertat si l-a trecut in randul sfintilor.

In cer, el cutreiera intr-o trasura cu roti de foc trasa de doi sau de patru cai albi inaripati si fulgera si trasneste dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru raul pe care i l-au facut. Deoarece dracii se ascund pe pamant, prin arbori, pe sub streasina caselor, in turlele bisericilor si chiar in trupul unor animale, Sfantul Ilie trasneste naprasnic pentru ca acestia sa nu scape.

In ajunul zilei de Sfantul Ilie, fetele obisnuiau sa mearga la un camp cu canepa, sa se dezbrace si sa se tavaleasca prin plante. Daca noaptea visau canepa verde, insemna ca se maritau cu tineri, iar daca visau canepa uscata se casatoreau cu barbati in varsta.

In dimineata de Sfantul Ilie, se culegeau plante de leac, precum busuiocul. Inainte, femeile duceau busuiocul la biserica pentru a fi sfintit; apoi ii dadeau foc, iar cenusa era folosita in scopuri terapeutice atunci cand copiii faceau bube in gura.

Se spune in popor ca nu e bine sa mananci mere pana pe 20 iulie. In aceasta zi, se duc la biserica niste mere pentru a fi sfintite, crezandu-se ca asa vor deveni mere de aur pe lumea cealalta.

Pentru cei morti, femeile cheama copiii din vecini la ele acasa si le scutura un mar pentru a le da de pomana. Se spune ca, in acest fel, cei adormiti se bucura. Si la biserici se da mancare de pomana pentru cei adormiti.

Se mai spune ca in aceasta zi nu trebuie sa tai marul cu un cutit, pentru ca in urmatoarele sapte zile vor fi furtuni cu grindina.

Tot in popor se mai spune ca daca tuna de Sfantul Ilie toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

La sate, in aceasta zi se scotea mierea din stupi, procedeu realizat de barbati imbracati in haine populare, ajutati de un copil, femeile neavand voie sa se apropie. Apoi, se punea o masa mare alaturi de rude si vecini, dar unde cu mare grija nu se invitau oameni care stiau sa faca farmece, caci mierea furata in astfel de zile mari "e mai cu putere la farmecele si vrajile lor".

In aceasta zi nu se face treaba de teama pagubelor (trasnete, ploaie, grindina).

In Tara Hategului, oamenii infig in pamant un toiag cu maner de metal daca ploua, tuna si fulgera.

GALERIE FOTO