Bătrânii spun că, dacă în aprilie va fi frumos, în mai va fi frig iar vara întreagă vor fi furtuni. În schimb, dacă va ploua mult în aprilie, în mai va fi cald. În această lună se sădesc puieţi, se altoiesc; se seamănă legume, trifoi, lucernă, ovăz, porumb; se dă treptat nutreţ verde vitelor.

Următoarele tradiţii, obiceiuri şi superstiţii, pagâne sau creştine, au fost prezentate de Muzeul Ad Astra din Sibiu şi preluate de traiesteromaneste.ro.

Joia Mare - 12 aprilie
să aveţi in şi cânepă din belşug, ca apărare de piatră sau secetă;
nu se spală rufe;
se face borş;
cine doarme va fi puturos tot anul;
nu sunt permise descântece;
gunoiul să fie ars, gardurile reparate, cânepa toarsă;
cloşca pusă acum va scoate cocoşei;
"nunta urzicilor": urzicile înfloresc şi nu se mai mănâncă;
"vin sufletele strămoşilor la streaşină", li se pun ulcele cu apă şi se face foc din vreascuri rupte cu mâna; se pun lumânări la morminte; se dau ulcele cu apă de pomană, colaci, colivă.

Vinerea Mare - 13 aprilie
dacă plouă, va fi an mănos;
nu se lucrează la câmp că iese "sec"; nu se coase, că orbeşti;
cei bolnavi se scaldă în râu, "să le sece boala"; se culeg flori pentru Hristos; se coace pasca ("alte aluaturi nu cresc");
se merge în haine bune la biserică, se înconjoară biserica apoi se merge acasă cu lumânarea aprinsă, se înconjoară casa, apoi lumânarea se stinge şi se păstrează la icoana Maicii Domnului; se aprinde la vreme rea.

SÂMBĂTA PAŞTELUI - 14 aprilie
se încondeiază ouăle;
se fac ultimele pregătiri pentru masa de Paşti;
cojile ouălelor gătite se aruncă pe apă de sufletul morţilor (Blajinilor);
se ung pomii cu aluat de cozonac să fie roditori;
se udă vitele cu apă sfinţită;
noaptea "se deschid cerurile";
oamenii veghează aşteptând Învierea Domnului (slujba se ţine la miezul nopţii), vin la slujbă cu un coş cu bucate care vor fi sfinţite, iau “paşti” pe care le duc acasă (în fiecare dimineaţă vor gusta din ele înainte de a mânca), se cântă “Hristos a înviat”.

ÎNVIEREA DOMNULUI, SFINTELE PAŞTI- 15 aprilie
Cei născuţi în Duminica Paştelui vor fi norocoşi; cine moare merge în Rai ("este deschis");
la trezire se atinge fierul (“dă sănătate”), nu se atinge sarea (“dă năduşeli”), se spală pe faţă cu apă proaspătă în care se pun bani de argint, ouă roşii, busuioc ca să fie curaţi, sănătoşi, frumoşi, drăgăstoşi şi bogaţi;
după slujba din biserică oamenii se salută cu “Hristos a înviat”, “Adevărat a înviat”;
obiceiuri: se înconjoară casa cu lumânarea aprinsă de la biserică, ca să o protejeze de rele; se binecuvântează oamenii la mormintele străbunilor şi se dau daruri de vase la tinerii căsătoriţi;

LUNEA ALBĂ - 16 aprilie
se dezleagă spălatul rufelor, ca să fie albe;
se fac vizite la rude (părinţi, naşi) dăruindu-se pască, ouă roşii;
obiceiuri: "datul în scrânciob" (pentru a fi sănătoşi), "Plugarul" (pentru an mănos), "Udatul" fetelor (ca să se mărite); stropitul fetelor cu parfum (obicei preluat de la saşi).

SÂNGIORZUL VACILOR (Ajunul Sf. Gheorghe) - 22 aprilie
pentru apărare, vitele se rourează (se scot noaptea la iarbă), li se pune tămâie, usturoi în corn; se pun brazde cu rugi la uşi şi se ung ferestrele cu usturoi;
"Alesul"(obicei pastoral) ciobanii aleg locul stânii, aleg mieii de oi, fac primul caş din primul muls;
"strigarea peste sat", obicei prin care se batjocoresc fetele şi nevestele leneşe;
se scot sculele de ţesut să răsară soarele pe ele pentru a avea spor;
prin practici magice se recunosc strigoii şi fermecătoarele.

Sfântul Gheorghe - 23 aprilie
dacă plouă de Sf. Gheorghe, va fi an mănos; dacă pică în sec (post) va fi laptele slab;
oamenii se scaldă dimineaţa în râu, se spală cu rouă, se cântăresc, se urzică, beau vin roşu pentru a fi sănătoşi şi vioi tot anul. Se dă lapte de pomană (Moşii);
se aduc "sânjorji" (crengi de fag) care se pun la sâlpul porţii pentru apărare de rău şi belşug în casă;
gunoiul pus la pomi îi ajută la rodire, se seamănă busuioc pentru noroc şi dragoste;
se tocmesc ciobanii.

GALERIE FOTO