Seminarul pe teme de fiscalitate din cadrul „CFO Forum“, organizat de Medien Conferences, a trecut în revistă principalele noutăţi în domeniu. S-au luat la bani mărunţi viitorul impozit forfetar, schimbările de strategie la nivelul Fiscului, ponturi pentru contabilii prinşi în hăţişul legislativ.

Din păcate, de la discuţiile privind politicile fiscale au lipsit tocmai reprezentanţii Ministerului de Finanţe, deşi impactul introducerii forfetarului de anul viitor sau preconizatele modificări din bucătăria Fiscului ar fi meritat explicate de cei care le-au gândit.

„Stilul administraţiei fiscale româneşti seamănă cu managementul de criză – mereu nevoit să se adapteze realităţilor din economie şi comandamentelor politice”, a explicat Dragoş Doroş, reprezentantul Camerei Consultanţilor Fiscali şi fost director în cadrul Ministerului de Finanţe, stilul ezitant şi contradictoriu în care se construiesc politicile fiscale în România. Un credit de 60 milioane euro de la Banca Mondială ar urma să limpezească însă apele în materie de organizare a Fiscului în perioada următoare, toată infrastructura acestuia urmând să fie rescrisă de la zero, afirmă Doroş.

Aplicat în Bulgaria, un program similar a redus numărul punctelor de lucru de la 260 la 6. Noua filosofie a ANAF ar urma să focalizeze eforturile (monitorizare, verificare) pe marii contribuabili, cei care aduc grosul veniturilor la bugetul de stat, urmând ca procedurile pentru micii contribuabili să fie simplificate pentru a degreva un număr cât mai mare de funcţionari care se ocupau de aceştia.
Legat de proiectul de lege care vizează introducerea unui impozit fix pentru micile afaceri din industria auto, turism, baruri şi restaurante, participanţii au subliniat necesitatea diferenţierii între diferitele tipuri de activitate, iar în cadrul acestora între condiţiile diferite de organizare a business-ului.“ Sunt 10.000 de vulcanizări, service-uri auto şi spălătorii la nivel naţional, dintre care 80% nu plătesc nici un fel de impozit, nici pe profit, nici pe cifra de afaceri. Iar turismul balnear, fără dotări spectaculoase, aduce încasări mai mari din impozitul pe profit decât lanţuri hoteliere de renume”, a remarcat Florin Dobre, de la Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autori­zaţi din România.

Potrivit proiectului de lege, din 2014, o spălătorie, o vulcanizare sau un service auto cu o suprafaţă de circa 200 metri pătraţi vor plăti anual un impozit forfetar de 18.000 lei, 14.400 de lei şi 24.000 de lei. Impozitul forfetar anual va fi calculat prin înmulţirea coeficientului specific activităţii cu suprafaţa unităţii şi cu 12. S-a propus un coeficient de 6 pentru vulcanizări auto, 7,5 pentru spălătorii auto, 8 pentru vopsitorii, 9 pentru tinichigerii şi 10 pentru mecanica auto sau ITP. Impozitul pentru capacităţile de cazare din turism variază în funcţie de zonă şi dotări. Astfel, proprietarii hotelurilor de 4 şi 5 stele din Capitală vor plăti un impozit forfetar pe loc de cazare între 468 şi 891 de lei, un hotel de trei stele din Cluj va achita între 205 şi 244 lei, iar o unitate de 1-2 stele din Buşteni circa 120 lei, taxa pentru pensiune fiind cu 20% mai mică faţă de hotel. Barurile şi cafenelele amplasate central în Capitală sau în primele şapte mari oraşe vor plăti anual, în funcţie de suprafaţă, între 1.500 şi 3.400 euro, în timp ce localurile din oraşe care nu sunt municipii vor achita între 310 şi 2.000 euro.

GALERIE FOTO